Comentariu: Istoria dezvoltării urbane a Chișinăului și de ce e timpul ca zona Circului să aibă clădiri moderne în loc de colibe părăsite

Așa a fost din totdeauna. În Chișinău s-a trăit în două lumi paralele. Toată sărăcimea era situată în vale, în adevărate ghetouri ale celor lipsiți de apărare.

Chiar și ,,iubitul” Leonid Ilici Brejnev, în 1974, la încheierea vizitei la Chișinău, hotărăște să parcurgă distanța de la Chișinău la Iași cu trenul, numai că, la nici un minut din Gara Mare, a rămas consternat de priveliștea apocaliptică a așa-ziselor case ale moldovenilor, ce se vedeau prin geamul vagonului.

Se spune că i-ar fi reproșat neavenitului de Ivan Bodiul ,,Cito eto za Șanhai, Vanea?!” Și-atunci s-a hotărât a ridica o perdea de case multietajate da la Gară până la Uzina de Tractoare, aruncând la gunoi osemintele strămoșilor, ce au fost înmormântați pe promontoriul de la biserica Măzărache până la strada Ismail.