Maia Sandu bate alarma: Moldovenii riscă să nu mai poată circula liber în UE

by Genko Genko
Distribuiti mai departe...

Lidera Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, bate alarma. Conform acesteia, care citează primul Raport elaborat de Comisia Europeană cu privire la implementarea mecanismului de monitorizare a regimului liberalizat de vize, moldovenii riscă să nu mai poată circula liber în UE.

„Guvernării nu-i pasă de oameni, cei de la conducere sunt gata la orice pentru a-și păstra funcțiile și a-și proteja interesele. Ei sunt gata să ne lipsească și de regimul liberalizat de vize. Primul raport al Comisiei Europene în contextul Mecanismului de suspendare a regimului de vize stabilește lipsa progresului în lupta împotriva corupției și a infracțiunilor de spălare a banilor în țara noastră. Incapacitatea și iresponsabilitatea guvernării de a-și îndeplini obligațiile asumate, dar și propunerile sfidătoare de “liberalizare a capitalului” și “amnistie fiscală” riscă să lovească în regimul liberalizat de vize, care poate fi suspendat dacă autoritățile nu-și schimbă comportamentul. Atenționăm guvernarea să-și ia în serios angajamentele și să nu lipsească cetățenii acestei țări de marele beneficiu de a putea călători liber în spațiul Schengen”, spune Sandu.

Chiar dacă UE a avut speranțe în legătură cu acordarea regimului liberalizat de vize pentru a asigura un angajament mai puternic pentru lupta împotriva corupției și a crimei organizate în țările din cadrul Parteneriatului Estic, UE recunoaște acum că aceste speranțe nu au devenit realitate.

Deși există cerințe formale pentru liberalizarea circulației, care includ măsuri de combatere a corupției și a spălării banilor, Moldova și Ucraina – prima și ultima țară din Parteneriatul Estic care au obținut regim liberalizat de vize pentru cetățeni – sunt somate să ia „măsuri urgente” pentru accelerarea reformelor.

În contextul crizei migrației, UE a revizuit mecanismul de suspendare a vizelor, extinzând temeiurile pentru suspendare și scurtând termenele-limită pentru îndeplinirea cerințelor. Acest mecanism a oferit Comisiei Europene puterea de a impune reintroducerea temporară a vizelor în cazul unor încălcări grave ale criteriilor și de a monitoriza evoluțiile din țările cărora li s-a acordat regim liberalizat de vize.

Moldova rămâne în urmă

Dintre cele trei țări din Vecinătatea Europeană cu regim liberalizat de vize pentru spațiul Schengen, situația în Moldova este cea mai îngrijorătoare, prezentând un declin evident în ce privește aproape toate angajamentele importante.

Refuzul intrărilor a crescut cu 71%, șederile ilegale în UE au crescut cu 89%, iar solicitările de azil de către cetățenii moldoveni aproape că s-au dublat față de 2015. În același timp, rata de acceptare a solicitărilor de azil a căzut de la 11% la 2%, se spune în raport.

După ridicarea vizelor în aprilie 2014, mai mult de 980 000 de moldoveni au avut 2,7 milioane de călătorii în UE în total. Tendința în creștere de a refuza intrarea în spațiul Schengen, existentă de-a lungul acestei perioade, s-a intensificat în prima jumătate a anului 2017. Numărul de moldoveni ce stau ilegal în UE a crescut de la 2245 în 2015 la 7660 în 2016 și a crescut cu încă 40% în primele șase luni ale lui 2017.

Au fost constatate întârzieri serioase și interferență politică în implementarea măsurilor de combatere a corupției și a spălării de bani, reformă ce făcea parte din condițiile pentru obținerea liberei circulații. Comisia Europeană avertizează că lipsa progresului, mai ales în lupta împotriva corupției la nivel înalt, compromite îndeplinirea acestor condiții și impune „măsuri urgente”, și anume o legislație nouă cu privire la combaterea spălării de bani și securizarea independenței Autorității Naționale de Integritate și Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI). În Raport se cere retragerea așa-numitei „amnistii fiscale” și a legii cu privire la „liberalizarea capitalului”, pe motiv că ele ar dăuna și submina eforturile anti-corupție și ar slăbi atribuțiile CNA-ului din Moldova.

UE consideră necesară extinderea mandatului ARBI de a investiga infracțiuni, precum trafic de ființe umane și droguri, sarcini care nu fac parte din atribuțiile agenției în momentul de față.

Îmbunătățiri nesemnificative au fost constatate în domeniul securității și ordinii publice, într-un context în care crima organizată din Rusia a transformat Moldova într-o țară de tranzit pentru spălarea banilor și o poartă de intrare a capitalului ilegal în UE. Europol, Oficiul European de Poliție, avertizează că grupările criminale moldovenești reprezintă o „amenințare substanțială” în ceea ce privește creșterea traficului de droguri și țigări și că acestea își extind operațiunile din Polonia în Franța și din Austria în Germania.


Distribuiti mai departe...

CITIȚI ȘI...