Investigații precum furtul miliardului din sistemul bancar al țării se desfășoară anevoios, deoarece informațiile din țările considerate „paradisuri fiscale”, solicitate de autoritățile din țara în care s-a comis furtul, vin foarte greu, spune procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, Laura Codruţa Kövesi, care recomandă că fi bine ca noul procuror al Republicii Moldova să provină din sistemul Procuraturii.
„Acum, după 10 ani de efort, am ajuns în punctul când se luptă statul cu mafia. Să vedem cine câștigă! Noi suntem aici ca să luptăm. Altfel o să câștige ea, mafia. E interesant să-i urmărești cum, vrând-nevrând, se aliază în spațiul public contra noastră și au aceeași voce. Sunt câteva televiziuni pe ai căror patroni i-am trimis în judecată, unii deja sunt condamnați, care ne toacă de dimineață până seara. Lupta contra corupției e un proces continuu, cu foarte multe momente grele”, a spus Kövesi potrivit Deutsche Welle.
Întrebată cum s-a făcut „curățenie” în „propria curte” (în sistem) în România și dacă ar putea „împrumuta” Republica Moldova această practică, șefa DNA a sugerat delegației moldovene cu care s-a întâlnit să-și îndrepte privirea către procurorii integri din țară.
„Noi am început reforma cu oamenii care erau la acel moment în sistem. (…) Trebuie să identificați în sistem câțiva oameni cinstiți care vor să schimbe lucrurile. Nu toți procurorii din Republica Moldova sunt corupți. În activitatea noastră, am cunoscut și procurori, și polițiști din Republica Moldova foarte buni. Au existat chiar și câteva cazuri în care am cooperat. Acești oameni foarte buni trebuie identificați, să li se creeze cadrul necesar și să fie remunerați adecvat, iar curățarea propriului sistem trebuie să fie o prioritate pentru ei. Ei trebuie încurajați și, în nici un caz, societatea civilă nu trebuie să-i lase singuri. (…) Este foarte important ca procurorul să știe că este independent. Dacă el deschide două investigații pe prietenul deputatului X, iar a doua zi deputatul X vorbește cu CSM sau cu ministrul Justiției și, în consecință, procurorul sau magistratul este sancționat disciplinar, atunci niciodată nu o să se schimbe nimic. Este important să se deschidă câteva anchete care să fie urmate de condamnări și să se vadă că se poate. Așa a fost în România”, a exemplificat Laura Codruţa Kövesi.
Având în vedere că funcția de procuror general al Republicii Moldova a rămas vacantă după demisia cu scandal a ex-procurorului Corneliu Gurin, Kövesi a sugerat ca în această funcție să fie învestit un procuror, nu o persoană din afara sistemului.
„Sigur că oamenii din afara sistemului pot să aducă o viziune nouă, dar cred că procurorul general trebuie să fie procuror – să cunoască exact problemele din sistem, să fie un procuror care a făcut anchete, care știe de unde trebuie să se apuce, care știe exact unde să se uite atunci când simte că sunt probleme. Această persoană trebuie să fie un model pentru ceilalți. Dacă identificați oameni care s-au remarcat prin ceva de-a lungul timpului, îi puneți într-o funcție de conducere și-i sprijiniți – e imposibil să nu se schimbe lucrurile. (…) În România, procurorii sunt independenți, dar uneori au nevoie și ei să se consulte cu cineva, au nevoie de ajutor. Uneori au nevoie să fie apărați, pentru că chiar dacă din afară toți se uită la cei din DNA ca la niște cavaleri cu armuri, avem colegi care au frământări, au familii, se uită la televizor și îi afectează când sunt atacați mediatic, pentru că ei știu ce eforturi au depus într-un dosar anume. În astfel de cazuri au nevoie de susținere ca să treacă peste aceste stări. De aceea, cred că procurorul general ar trebui să fie procuror și, repet, e important să fie încurajat. De asemenea, o structură specializată a Procuraturii care să se ocupe de investigațiile legate de corupție este extrem de necesară în Moldova, iar în acea structură trebuie să lucreze procurori independenți și adevărați profesioniști”, a menționat șefa DNA.
În 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpați care au comis fapte de corupție la nivel înalt și mediu, inclusiv 1 prim-ministru, 5 miniștri, 16 deputați, 5 senatori, 97 de primari și viceprimari, 15 președinți sau vicepreședinți de consilii județene, 32 de directori de companii naționale, 7 judecători, 7 procurori, 497 persoane care au deținut funcții de control sau de management în instituții publice. 4% din numărul total al dosarelor au fost inițiate ca urmare a investigațiilor jurnalistice.