Deşi s-a întrunit joi în prima sa şedinţă – o şedinţă de constituire care presupune în mod automat, însă nu obligatoriu, alegerea conducerii forului legisativ, noul parlament de la Chişinău nici nu a încercat să numească un speaker, iar motivul este simplu – nu există încă o majoritate parlamentară.
Democraţii, totuşi, au sugerat prin vocea şefului grupului lor parlamentar Pavel Filip că sunt încrezători că majoritatea va fi creată cât de curând, „poate chiar săptămâna viitoare”. De unde atâta optimism?
Pauza pe care şi-a luat-o parlamentul imediat ce s-a întrunit, va fi folosită “în cel mai eficient mod”, a declarat astăzi în faţa presei Pavel Filip, proaspăt numit şef al fracţiunii parlamentare a partidului Democrat.
„Vor continua sau mai bine zis vor începe discuţii între exponenţii fracţiunilor parlamentare, astfel încât cât mai repede, poate chiar începând cu săptămâna viitoare, să putem continua în vederea constituirii majorităţii parlamentare…”, a mai spus Filip, declarându-se încrezător în succes.
Singura opţiune pe care o au democraţii pare a fi tratativele cu socialiştii, data fiind ferma decizie a blocului ACUM de a respinge şi negocierile, şi participarea la guvernare cu vreuna din cele două formaţiuni, o decizie confirmată şi astăzi de unul din liderii blocului, Andrei Năstase, în parlament:
„Cineva trebuie să vină şi să ne spună exact dacă au reuşit sau nu să închege o majoritate în acest parlament,” a spus Năstase.
Prin urmare, declaraţiile lui Filip ar putea să însemne că următoarea invitaţie la negocieri a partidului său i-ar putea viza doar pe socialişti.
Până acum, nici ei, nici democraţii nu au respins vreodată o astfel de posibilitate.
Nici discursul ţinut în faţa deputaţilor, joi, de liderul de altădată al socialiştilor, preşedintele Igor Dodon, nu a fost tranșant. Dimpotrivă, Igor Dodon a chemat deputații să lase la o parte „trufia” şi „aroganţa” politică şi să nu uite că oamenii „au obosit de conflicte”.
Ceea ce a ţinut, însă, să le amintească fără echivoc democraţilor e că nu va accepta un guvern creat pe la spatele socialiştilor:
“Vă anunţ oficial că în calitate de preşedinte voi accepta orice majoritate, orice guvern pe care îl veţi crea prin negocieri între partidele politice. Nu voi accepta numai un guvern creat pe cale nelegitimă, prin transfugi. Decât un guvern al transfugilor, mai bine să ne judece încă o data cetăţenii în cadrul anticipatelor.”
În mediul analiştilor se cristalizează teoria că socialiştii vor accepta până la urmă o coaliţie, fie formală, fie informală, cu democraţii, chiar dacă aceasta nu ar fi văzută cu ochi buni de Rusia. O publicaţie moscovită, „Kommersant”, arăta recent într-un articol că Moscova ar aştepta de la Igor Dodon să declanşeze anticipate.
Andrei Popov, analistul Institutului de Iniţiative Strategice de la Chişinău, crede însă că Moscova ar putea ceda în faţa lipsei de opţiuni a preşedintelui Dodon, strâns între o dependenţă dublă, faţă de Moscova pe de-o parte, iar pe de alta - faţă de atotputernicul lider al democraţilor, Vlad Plahotniuc.
Referindu-se la relaţia cu UE, Pavel Filip a sugerat joi în parlament, că înţelege îngrijorările europene legate de deznodământul alegerilor moldovene, dar că şi UE ar trebui să înţeleagă că acest parlament nu e altceva decât „expresia voinţei cetăţenilor”:
„Râvnim spre UE”, a spus el şi a continuat: „Dar aşa au votat oamenii în R. Moldova”. Filip a reluat ideea mai veche a sa, că R. Moldova a fost pedepsită financiar de UE, prin suspendarea ajutorului macrofinanciar şi lipsirea de suport bugetar, din cauza „ unei abordări extrem de politizate a Partidului Popular European”, şi că rezultatul alegerilor moldovene ar fi demonstrat această „greşeală” a UE.
