„Limba română este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte şi mai multe graiuri. Dialectele limbii române sunt cel daco-român, cel aromân (macedoromân), cel meglenoromân şi cel istroromân. Baza limbii române este formată din dialectul daco-român, singurul vorbit la nordul Dunării, şi care este, pentru marea parte a opiniei publice, limba română propriu-zisă. Graiurile limbii române nord-dunărene sunt numeroase, expresive, bogate în regionalisme: graiul ardelenesc (transilvănean), bănăţean, bihorean (crişean), maramureşean, moldovean, muntean, oltean etc. Graiul moldovean (moldovenesc) este acela vorbit între Carpaţi, la vest, Nistru (pe alocuri şi dincolo de Nistru), la est, Ceremuş, la nord, şi Milcov, Dunăre şi Gurile Dunării, la sud. Prutul nu reprezintă o graniţă lingvistică sau dialectală şi, în consecinţă, limba vorbită de o parte şi de alta a acestui râu este aceeaşi, anume limba română. Graiurile limbii române asigură unitatea limbii şi sunt inteligibile tuturor românilor", se menționează în document.

Academia accentuează că „limba literară, născută din secolul al XVI-lea încoace, este limba standard care se învaţă în şcoală şi care subliniază - în România, în Republica Moldova şi oriunde în afara acestor state - patrimoniul lingvistic comun”.

„Învăţaţii moldoveni, de la Miron Costin şi Dimitrie Cantemir până la Mihai Eminescu şi Alexandru Philippide, au folosit constant noţiunea de limbă română şi nu pe cea de „limbă moldovenească”. Cei mai importanţi teoreticieni ai numelor de român (românesc) şi România au fost moldovenii. Patria, pentru Eminescu, nu era Moldova, ci România, fapt pentru care a scris: „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie!””, se mai precizează în declaraţie.

Deşi „este adevărat că astăzi există statul, recunoscut în plan internaţional, Republica Moldova”, Academia Română subliniază că „limba majorităţii populaţiei sale este limba română, exprimată în frumosul grai moldovenesc”.

Potrivit Academiei Române, „a promova ideea unei limbi „moldoveneşti”, distincte de cea română, nu este numai o denaturare a unei realităţi culturale şi identitare documentată în toate sintezele lingvistice, istorice şi literare, ci şi o manipulare ideologică pe care comunitatea internaţională nu o va accepta niciodată”.

„În lumina acestor considerente, Academia Română solicită expres autorităţilor Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noţiunile corecte şi consacrate de „limba română” şi de „istoria românilor” ca fiind singurele valabile pentru denominarea realităţilor pe care le cuprind”, se mai arată în declaraţia Academiei Române.

Vedeți mai jos întreaga Declarație a Academiei Române:

Pe de altă parte, președintele țării Igor Dodon a declarat că Partidul Socialiștilor nu a renunțat la ideea de a introduce în instituțiile de învățământ a noțiunilor de „limbă moldovenească” și „istoria Moldovei”, însă, deocamdată, „țara noastră nu este pregătită pentru aceste modificări”. „Nu avem nici consensul necesar, nici voturile necesare pentru a adopta aceste modificări, de aceea discuțiile la acest subiect acum nu sunt productive”, a menționat Igor Dodon, care a declarat, în repetate rânduri că limba română și cea moldovenească sunt aceeași limbă, dar „fiecare îi zice cum dorește”.

---