Studiu: Covid-19 afectează cele mai vulnerabile categorii de populație și sectoarele economiei care oferă cele mai multe locuri de muncă

În Republica Moldova, pandemia de Covid-19 se suprapune pe tendințele socioeconomice persistente, precum reducerea populației din cauza migrației și încetinirea creșterii economice. Grupurile vulnerabile sunt afectate în mod disproporționat de criză și de pierderile provocate de creșterea diferențelor de venituri și de accentuarea altor inegalități. Cel puțin asta se arată într-un studiu realizat de PNUD Moldova, în parteneriat cu UNFPA şi în colaborare cu Cancelaria de Stat şi celelalte entităţi ONU.

Foto: UNIMEDIA

Covid-19 pune multă presiune și asupra mediului de afaceri. Fiecare a doua companie chestionată în perioada august-septembrie 2020 funcționează parțial sau este închisă, temporar sau chiar permanent. Sectoarele economice, inclusiv HoReCa și industria ușoară, care sunt reprezentate în cea mai mare parte de întreprinderi micro, mici și mijlocii (IMM), și care sunt cei mai mari angajatori în sectorul de business, se confruntă cu reducerea vânzărilor, diverse incertitudini, scăderea cererii, precum și cu lipsa lichidităților.

Raportul relevă impactul Covid-19 asupra a șapte grupuri vulnerabile:

  • Schimbarea stilului de viață pentru a proteja familia de infectare a afectat pe mai multe femei decât bărbați. Femeile au început să aloce și mai mult timp treburilor casnice, precum și monitorizării și acordării de ajutor copiilor în condițiile învățământului la distanță. 6% dintre femeile chestionate au suferit de violență domestică (în principal fizică și emoțională) și toate au depus plângeri.
  • Incapacitatea copiilor de a frecventa regulat școala va aprofunda și mai mult discrepanțele dintre performanța elevilor avantajați și a celor defavorizați din punct de vedere social.
  • Gospodăriile sărace au înregistrat pierderi mari de locuri de muncă, punând presiune asupra bugetelor modeste. Ele sunt nevoite să reducă alimentele ca răspuns la pandemie, în pofida regimului alimentar mai sărac. 1 din 5 gospodării sărace și-au redus cheltuielile aferente sănătății și educației pentru a face față consecințelor pandemiei.
  • Tinerii NEET (neîncadrați în educație, muncă sau formare) sunt expuși unui risc mai mare de excluziune socială decât restul populației, deoarece nici nu își dezvoltă abilitățile prin educație, nici nu acumulează experiență prin angajare în câmpul muncii. 37% din tinerii NEET nu au avut suficient echipament individual de protecție (EIP) în perioada pandemiei.
  • Persoanele în etate s-au simțit singure și s-au declarat îngrijorate de activitatea sistemului de sănătate. Această categorie de persoane este chiar mai vulnerabilă decât era înainte de pandemie. Persoanele în etate au înțeles cel mai puțin măsurile de prevenire și au avut cele mai multe dificultăți în procurarea EIP.
  • Muncitorii emigranți au fost nevoiți să revină acasă ori să-și caute alte locuri de muncă, după ce mulți dintre ei au rămas fără serviciu.
  • Liberii profesioniști s-au confruntat cu scăderea vânzărilor, limitarea accesului la materii prime și reducerea cererii pe piața internă și au probleme serioase legate de lichidități/fluxurile de numerar.

„Nu există o cale ușoară pentru depășirea pandemiei și pentru restabilire, dar depinde de cetățenii Republicii Moldova să reușească să depășească problemele existente prin solidarizare între diferite vârste, regiuni și sectoare. Construirea punților între generații - solidaritatea între generații - și colaborarea strânsă între diferite sectoare poate face diferența pentru viețile pe care le putem salva și pentru bunăstarea celor mai vulnerabili”, a declarat Nigina Abaszada, Reprezentanta rezidentă UNFPA în Republica Moldova.


Pub