Scrisoarea datează din 31 decembrie 2020 și ar fi fost expediată premierului Ion Chicu, care se află în utlima sa zi de exercitare a interimatului.
Maia Sandu / Sursa:Bogdan Țîrdea/TelegramLa rândul său, ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi îi arată Maia Sandu un articol din Codul Penal cu privire la „munca forțată”.
„Stimați prieteni, politica e politică, dar,... Articolul 168. Munca forțată (Cod penal)
(1) Obținerea muncii de la o persoană împotriva voinței ei, prin constrîngere sau înșelăciune, dacă această acțiune nu întrunește elementele traficului de ființe umane sau ale traficului de copii,
se pedepsește cu închisoare de la 2 la 6 ani.
(2) Aceeași acțiune săvîrșită:
a) asupra a două sau mai multor persoane;
........
d) de o persoană publică, de o persoană cu funcție de răspundere, de o persoană cu funcție de demnitate publică, de o persoană publică străină sau de un funcționar internațional
se pedepsește cu închisoare de la 6 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, în mărime de la 2000 la 3500 de unități convenționale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice”, a notat ministrul Justiției pe pagina sa de Facebook.
La rândul său, fosta ministră a Justiției, consiliera Maia Sandu pe probleme de Justiției, spune că ar fi cazul să vină Curtea Constituțională cu o interpretare pe această situație.
„Este de înțeles că nicio persoană nu poate fi forțată să muncească și nu a fost nici pe departe scopul nostru să obligăm pe cineva să rămână. Însă, atât timp cât legea nu reglementează această procedură, nu am considerat judicios să emitem un decret în acest sens.
Fără să reducem situația la absurd, haideți să ne gândim ce s-ar întâmpla daca toți miniștri dintr-un guvern în demisie ar refuza să-și exercite interimatul? Probabil legiuitorul a prevăzut această posibilitate doar pentru prim-ministru, astfel încât să asigure buna administrare a treburilor publice până la numirea noului guvern.
Pe de altă parte, însă, în cazul în care unul dintre miniștrii unui guvern in exercițiu nu-și poate exercita interimatul din cauze obiective – această situație nu este reglementată de lege. Respectiv, ar fi probabil cazul ca Curtea Constituțională să se expună la acest subiect”, a scris Olesea Satamate pe pagina sa de Facebook.
Republica Moldova a intrat în impas politic, după ce premierul Ion Chicu a anunțat că demisionează, iar din 1 ianuarie nu va mai asigura nici interimatul funcției. Odată cu premierul, din funcție au plecat și cei trei miniștri cheie din Guvern - al Finanțelor, al Economiei și al Sănătății. Ulterior, Maia Sandu a numit trei interimari pentru aceste funcții, dar și l-a desemnat pe ministrul de Externe - premier interimar.
Abonează-te la ştirile UNIMEDIA pe Google News
StudioTechno
Potrivit legislației, suntem obligați să cenzurăm comentariile ce incită la ură, reprezintă atac la persoană sau conțin cuvinte necenzurate.
Vă îndemnăm la discuții decente!