Socialiştii invită Blocul ACUM la un dialog oficial pentru a discuta despre formarea unei alianţe de guvernare şi învestirea noului Guvern

Deputatul socialist Ion Ceban a anunţat miercuri, 10 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă, că PSRM invită Blocul politic ACUM, condus de Maia Sandu şi Andrei Năstase, la discuţii oficiale joi, 11 aprilie, pentru a discuta despre formarea unei alianţe de guvernare şi învestirea unui Guvern.

Întrevederea dintre reprezentanţii PSRM şi cei ai Blocului ACUM ar urma să aibă loc la ora 11.00, în sala 508 a Parlamentului.

Delegaţia PSRM va fi formată din Zinaida Greceanîi - preşedinte PSRM, Vlad Bătrîncea - secretar executiv al PSRM şi Ion Ceban - secretar pentru ideologie.

Ion Ceban a subliniat că invitaţia PSRM are un caracter oficial şi că este semnată de lidera PSRM, Zinaida Greceanîi.

Ion Ceban susţine că în cadrul dialogului cu ACUM se va stabili „care sunt punctele de compromis sau nu”.

Cât priveşte pachetul de iniţiative legislative de „deoligarhizare” a statului, propus de ACUM, Ion Ceban a precizat că Socialiştii sunt de acord cu o parte din acele proiecte, însă, de exemplu, nu şi cu adoptarea Legii Magniţky”.

Comitetul Executiv Politic al Partidului Socialiştilor a decis în cadrul şedinţei de marţi, 9 aprilie, că nu va sprijini formarea unui Guvern minoritar condus de Blocul politic ACUM. Totodată, luând în considerare că PSRM a obţinut cele mai multe mandate parlamentare, Socialiştii au anunţat că pretind la funcţia de preşedinte al Parlamentului şi la şefia a două ministere - Ministerul Apărării şi Ministerul de Externe.

Blocul ACUM a comunicat că nu va sprijini propunerea Socialiştilor propunerea Socialiştilor şi că nu poate fi vorba despre coaliţie cu PSRM. Liderul PPDA, Andrei Năstase, a declarat marţi, 9 aprilie, că Partidul Socialiştilor promovează interesele Partidului Democrat şi ale lui Vlad Plahotniuc, după ce Socialiştii au anunţat că nu vor sprijini un Guvern minoritar condus de Blocul ACUM şi că vor pretinde la funcţia de preşedinte al Parlamentului, dar şi la şefia a două ministere.

Amintim că după alegerile parlamentare din 24 februarie, din Republica Moldova, niciun partid nu a obţinut majoritate parlamentară (50+1), fiind nevoie de o coaliţie. PSRM - 35 de mandate, PDM - 30, Blocul ACUM - 26, Partidul Şor - 7, independenţi - 3. Dacă timp de trei luni nu se va forma o majoritate parlamentară, preşedintele ţării trebuie să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului şi să anunţe alegeri parlamentare anticipate.

PDM a făcut o invitaţie la dialog către Blocul ACUM, aceştia însă au refuzat categoric orice discuţii cu Vlad Plahotniuc. Blocul ACUM a anunţat că ar dori să discute doar cu Socialiştii cu privire la un pachet de legi de deoligarhizare al statului. Cu alte cuvinte, Blocul ACUM admite o cooperare cu Socialiştii în vederea eliminării din sistemul de stat a oamenilor afiliaţi lui Plahotniuc. Socialiştii încă nu au răspuns la propunerile ACUM, subliniind că mai întâi este nevoie de aşezat la masa de dialog şi de discuat.

De partea cealaltă, Socialiştii au avut deocamdată o întrevedere doar cu democraţii, despre care au spus că au fost constatate atât lucruri în comun, cât şi divergenţe politice, fără a se lua o decizia cu referire la formarea unei alianţe.

Amintim că pachetul de legi şi acte legislative „pentru dezoligarhizarea statului”, propus de Blocul ACUM, include:

1.      Adoptarea Declaraţiei Parlamentului cu privire la caracterul capturat al instituţiilor statului.

2.      Ajustarea cadrului normativ necesar pentru:

            - Demiterea Procurorului general şi identificarea unui procuror independent, de preferinţă european, şi numirea acestuia în funcţie.

            - Demiterea conducerii Serviciului Informaţii şi Securitate.

            - Demiterea membrilor Comisiei Electorale Centrale.

            - Demiterea conducerii Centrului Naţional Anticorupţie.

            - Demiterea membrilor Consiliului Audiovizualului.

            - Demiterea conducerii Autorităţii Naţionale de Integritate.

            - Demiterea conducerii Curţii Supreme de Justiţie, precum şi conducerii altor instituţii de stat.

3.      Anularea sistemului electoral mixt.

4.      Crearea a 3 comisii parlamentare de anchetă cu privire la:

-     Investigarea furtului miliardului, cu obligarea prezentării de către BNM a raportului Kroll 2;

-     Consecinţele implementării legii privind amnisitia capitalului;

-     Anchetarea operaţiunilor de spălare a banilor (landromat).

5. Adoptarea Legii Magnitsky.