Presedintele Klaus Iohannis a discutat, marti, cu omologul ucrainean, Volodimir Zelenski, aflat in vizita oficiala la Bucuresti, despre protectia drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale din Romania si Ucraina. Cei doi presedinti au subliniat, in declaratia semnata, marti, la Palatul Cotroceni, ca insarcineaza guvernele celor doua tari sa rezolve fara intarziere problema distinctiei artificiale dintre limba romana si „limba moldoveneasca”. 

O sedinta comuna a celor doua Guverne va avea loc in aceasta luna, la Kiev. 

„Noi ne dorim ca cele doua minoritati, care sunt importante pentru noi amandoi, sa aiba drepturi similare, in special ne referim aici, evident, la limba vorbita si la educatia primita in limba materna”, a afirmat Iohannis, la Palatul Cotroceni. 

Presedintele Klaus Iohannis a declarat ca „in plan bilateral, Romania este interesata de avansarea unei agende cuprinzatoare, in beneficiul cetatenilor romani si ucraineni”. 

„Dorim o abordare constructiva, transparenta, orientata spre solutii, inclusiv pe dosarele sensibile”, a precizat el. 

Seful statului a mai afirmat ca „au discutat, pe larg, si despre protectia drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale, avand in vedere ca in Romania traieste o comunitate ucraineana, iar in Ucraina traieste o comunitate romaneasca”. 

„Si noi ne dorim ca cele doua minoritati, care sunt importante pentru noi amandoi, sa aiba drepturi similare, in special ne referim aici, evident, la limba vorbita si la educatia primita in limba materna”,  a precizat Iohannis. La randul lui, presedintele Zelenski a declarat ca a discutat cu presedintele Romaniei despre subiectul minoritatilor din Ucraina. 

„Am vorbit si despre minoritatile nationale”,  a afirmat Zelenski.

Aurescu a cerut ca Ucraina sa renunte la sintagma „limba moldoveneasca”

In luna aprilie, fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, a cerut ca autoritatile ucrainene sa renunte la sintagma „limba moldoveneasca”, dupa ce limba romana a devenit limba oficiala in Republica Moldova, iar acest lucru a fost trecut inclusiv in constitutia tarii. 

Aurescu a discutat acest subiect intr-o convorbire telefonica cu ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Cei doi oficiali au discutat despre drepturile persoanelor apartinand comunitatii romanesti din Ucraina, respectiv comunitatii ucrainene din Romania. Ei s-au referit la dialogul institutional la nivel de experti intre cele doua tari, care s-a desfasurat in baza celor convenite intre cei doi ministri de externe in ianuarie 2023, in vederea obtinerii de rezultate concrete, in ceea ce priveste prezervarea si promovarea drepturilor identitare ale persoanelor apartinand celor doua comunitati, potrivit unui comunicat al MAE. 

Aurescu si Kuleba au agreat continuarea discutiilor intr-un ritm sustinut, iar Kuleba s-a angajat sa sustina implicarea autoritatilor ucrainene in acest sens. 

„Evocand demersurile recente ale Chisinaului de implementare a deciziilor Curtii Constitutionale din Republica Moldova privind denumirea corecta a limbii oficiale a acestui stat – limba romana, Aurescu a reiterat solicitarea ca autoritatile ucrainene sa adopte masurile necesare pentru recunoasterea inexistentei asa-zisei „limbi moldovenesti””,  se mai arata in comunicatul MAE.

Ucraina are o noua lege a minoritatilor nationale

In luna septembrie, Ucraina si-a revizuit legea care reglementeaza drepturile si folosirea limbilor minoritatilor nationale, in acord cu recomandarile Comisiei de la Venetia si ale Uniunii Europene. Noua lege a fost aprobata, joi, de Parlamentul ucrainean (Rada Suprema), potrivit agentiei EFE. 

Printre altele, amendamentele adoptate prevad ca statul va furniza gratuit manuale imprimate si in format electronic in limba materna elevilor din invatamantul secundar care apartin minoritatilor nationale recunoscute prin lege in Ucraina. 

Noua versiune a actului normativ recunoaste dreptul de a folosi limbile minoritatilor in publicitate si pentru desfasurarea unor actiuni publice. Statul se angajeaza de asemenea sa ofere asistenta in limba materna victimelor violentei domestice si beneficiarilor de servicii sociale pentru varsta a treia. 

Amendamentele clarifica de asemenea criteriile pentru a determina in ce zone ale tarii trebuie oferite astfel de servicii in limbile minoritatilor, in functie de concentrarea populatiei care apartine minoritatilor etnice si culturale. 

Versiunile anterioare ale acestei legi limitau mare parte din drepturile recunoscute pentru limbile nationale in cazul limbilor oficiale ale Uniunii Europene vorbite in Ucraina, unde exista comunitati etnice romana si maghiara numeroase si un numar mai mic de comunitati formate din etnici de origine poloneza, slovaca, germana, bulgara sau greaca.

Drepturi restranse pentru comunitatea rusa

Aceasta formula permite, insa, Ucrainei sa excluda limba rusa - care este principala limba a celei mai mari parti a populatiei in estul si sudul tarii - de la recunoasterea multor drepturi. Comisia de la Venetia ceruse Ucrainei sa elimine aceasta distinctie, considerand-o discriminatorie. 

Totusi, noua versiune a legii limiteaza atat timp cat dureaza razboiul cu Rusia unele drepturi ale reprezentantilor minoritatii ruse, invocand faptul ca identitatea lor nationala coincide cu cea a statului agresor. Recomandarile Comisiei de la Venetia au considerat justificata introducerea acestui moratoriu. 

Intr-o opinie emisa in luna iunie, Comisia de la Venetia (Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept) a apreciat ca noua lege ucraineana a minoritatilor nationale ofera garantii in conformitate cu standardele internationale, dar pentru asigurarea deplinei conformitati cu aceste standarde unele dispozitii ale legii trebuie reconsiderate. 

La fel ca intr-o opinie anterioara, din 2017, Comisia de la Venetia a sesizat faptul ca diminuarea considerabila a predarii in limbile minoritatilor pune in pericol supravietuirea scolilor cu predare in limbile minoritatilor, nivelul de cunoastere al limbilor minoritatilor si inclusiv identitatea lingvistica a minoritatilor in Ucraina. 

Si oficialii de la Bucuresti au cerut, in repetate randuri, Kievului sa modifice legea minoritatilor nationale, astfel incat comunitatile de romani sa beneficieze de drepturi depline. Atat presedintele Klaus Iohannis, cat si Ministerul de Externe au facut demersuri diplomatice in acest sens inca de anul trecut.