Ce înseamnă pentru Europa referendumul islandez privind reluarea negocierilor de aderare

Islanda s-a mai aflat în această situație. A depus cererea de aderare la UE în 2009 și a început negocierile de aderare în anul următor, dar un nou guvern a suspendat negocierile în 2013. Doi ani mai târziu, Reykjavik a comunicat Bruxelles-ului că Islanda nu mai trebuie considerată candidată la aderare, deși nu a mers până la retragerea oficială a cererii sale.

Ceea ce se va întâmpla de data aceasta ar putea avea repercusiuni mult dincolo de granițele Islandei. Deși un referendum organizat pe o insulă cu puțin sub 400.000 de locuitori din Atlanticul de Nord nu ar atrage, în mod normal, prea mult atenția presei, acest vot ar putea avea consecințe de anvergură pentru UE, pentru țările care candidează în prezent la aderare și pentru alte țări europene care iau în considerare stabilirea unor relații mai strânse cu blocul.

Pentru Hallgrimur Oddsson, directorul grupului de reflecție Evrópustraumar (Curente Europene), care analizează relațiile dintre UE și Islanda, acest vot reprezintă o provocare pentru politica de extindere a UE.