Moldovenii creștini ortodocși sărbătoresc Buna Vestire

Ne aflăm în lungul post al Sfintelor Paști, când Biserica Ortodoxă prăznuiește marea sărbătoare a Bunei Vestiri. Este o sărbătoare cu dată fixă ‒ 25 martie/7 aprilie, de la care încep să se numere cele 9 luni, până la Crăciun, când Maria l-a născut pe Iisus. Potrivit creștinilor, în această zi Sfântul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare că ea a fost cea aleasă de către Dumnezeu să dea naștere Mântuitorului Hristos. Este una din cele 12 sărbători Domnești. Pentru creștinismul răsăritean praznicul datează din anul 550.

În calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numește și Blagoveștenie. Sărbătoarea este aproape de echinocțiul de primăvară, când sosesc rândunelele și începe a cânta cucul și mai este numită în Calendarul Popular ‒ Ziua Cucului. E o sărbătoare de trecere de la „moarte” (iarna) la „viață” (primăvara). E hotarul dintre iarnă și primăvară, când începe renașterea naturii.

Tradiții și obiceiuri În ziua Bună Vestirii se efectuau acte de purificare a spațiului, de alungare a șerpilor de pe lângă casă, a insectelor și omizilor din livezi: afumarea cu tămâie și cârpe arse a casei, grajdului de vite, livezilor, producerea zgomotului de care să se sperie forțele malefice prin tragerea unui clopoțel legat de picior sau lovirea în fier, scoaterea din lăzi a straielor și țesăturilor la aerisit. Se stropeau rădăcinile pomilor fructiferi cu rachiu și se amenințau pomii că vor fi tăiați, dacă nu vor rodi.